|
Favor de señores y temporal de febrero, poco duraderos |
Castilian (Spanish) |
|
Entre Tots Sants i Nadal, ni vent ni temporal |
Catalan |
|
După furtună vine şi vreme bună |
Romanian |
|
Du tonnerre à la Sainte-Marguerite, [/] Le fermier se console vite ; [/] Il n’est jamais assez mouillé [/] Pour que le blé en soit rouillé |
French |
|
Dopo la tempesta viene il sereno |
Italian |
|
Di luglio il temporale, dura poco e non fa male |
Italian |
|
Després del ponent, | ronca el torrent |
Catalan |
|
De ponent, no hi corre torrent, | i si hi corre, corre violent |
Catalan |
|
Dacă vin odată mai mulţi cocostârci, primăvara va fi furtunoasă şi ploioasă |
Romanian |
|
Dacă tună în Făurar, vara vor fi furtuni şi a bate grindina |
Romanian |
|
Cine seamănă vânt, culege furtună |
Romanian |
|
Când tună spre răsărit sau spre asfinţit întâi primăvara, anul are să fie cu zloată şi ploios |
Romanian |
|
Calma que se prolonga moitos días, tormentas moi bravías |
Galician |
|
Bufa xaloc i guergal, | en el mar hi ha temporal |
Catalan |
|
Aurage avans l'Ascensioun, [/] Duro touto la sesoun |
Occitan |
|
Auga de trebón nunha parte dá; e noutra, non |
Galician |
|
Auga á matina; á tarde tormentina |
Galician |
|
Auga á mañanciña, tormenta á tardiña |
Galician |
|
¿Bon tiempu y ruxe la mar dende lloñe? Tempestá |
Asturian |
|
Val máis torbón de abril, que os bois e o carro e aquel que vai nil |
Galician |
