|
Cerco de sol, moja pastor; cerco de luna, pastor enjuga |
castellano |
|
Cielo de luna, no hinche laguna |
castellano |
|
Collerás viño mosto, si vendimas enxoito |
gallego |
|
Cornes en bas / La terre se fendille |
francés |
|
Cu cât mai uscat va fi martie, cu atât mai umed va fi aprilie |
rumano |
|
Cuando canta el cuco, de día mojado y a la noche enjuto |
castellano |
|
Dacǎ de Ziua Ursului este frumos, / Vara va fi mǎnoasǎ |
rumano |
|
Dacă Făurar e vântos, vara e secetoasă |
rumano |
|
Dacă în noaptea de Sân-Văsii cerul va fi senin, anul întreg va fi secetos, iar dacă e înnorat, va fi ploios |
rumano |
|
Dacă vara se fac vârtejuri în aer, va urma secetă |
rumano |
|
Darrera el desembre nuvolós | ve el gener polsós |
catalán |
|
De ponent, no hi corre torrent, | i si hi corre, corre violent |
catalán |
|
Desde el día de San Bernabé, se seca la paja por el pie |
castellano |
|
Desde la Virgen de agosto a San Miguel, nunca debiera de llover |
castellano |
|
Déu ens guard de maig polsós | i de juliol i agost plujós |
catalán |
|
Di settembre [/] o porta via i ponti [/] o secca le fonti |
italiano |
|
Dins lou mes de febrié [/] Lou valat es rasié; [/] En mars [/] Es agouta; [/] Abriéu [/] Lou met à fiéu |
occitano |
|
Dio ci guardi dal fungo di gennaio [/] e dalla polvere d'aprile |
italiano |
|
Dios te guarde / de polvo de mayo / y fango en agosto |
castellano |
|
Doux hiver, printemps desséché; [/] Pénible hiver, printemps mouillé |
francés |