Calèndo au jo, [/] Li Pasco au fiò |
Occitan |
Calèndo frejo, [/] Espigo pleno |
Occitan |
Când arborii ţin frunza mult, iarna e departe, dar va fi grea, şi la anul vor fi multe omide |
Romanian |
Când muşuroaiele de furnici sunt mai ridicate decât de obicei, atunci va urma iarna grea |
Romanian |
Când o fi jâr mult[,] e semn de iarnă grea |
Romanian |
Când pelinul creşte înalt şi sunt alune multe, va fi iarnă grea cu zăpadă mare |
Romanian |
Când pleacă rândunelele târziu, va fi iarnă dulce; dacă pleacă de timpuriu, va fi iarnă grea |
Romanian |
Când se fac scoruşe multe, are să fie straşnică iarnă |
Romanian |
Când se trag norii spre miazăzi, urmează frig; când spre miazănoapte – căldură |
Romanian |
Când şoarecii adună spice va fi iarnă foarte grea |
Romanian |
Când sunt alune multe, înseamnă iarnă grea pe viitor |
Romanian |
Când toamna sunt şoareci mulţi, e semn că iarna va fi mare |
Romanian |
Când vin ciorile de cu toamnă, e semn că vine şi iarna |
Romanian |
Când vin iepuri prin grădină toamna e semn că are să urmeze o iarnă grea |
Romanian |
Cando a carballeira canta, sabe ben a manta |
Galician |
Capa esguinzada, del frío no te guarda |
Castilian (Spanish) |
Caremo au fiò [/] E Pasco au jo |
Occitan |
Carnaval au soleil, [/] Pâques au feu |
French |
Carnevale al sole, Pasqua al fuoco, [/] Carnevale al fuoco, Pasqua al sole |
Italian |
Cel rogent, [/] senyal de fred |
Catalan |