Febreiro, a su madre engañó, sacoula de casa y la apedrió |
lleonès |
Quand let niôlet sont chu la montagne de Stevron, [/] Atté la plôdze et raista tranquille à la màzon |
francoprovençal de França |
Tot la noi în şatră / bate vînt şi piatră |
romanès |
Când păsările se izbesc iarna de fereşti sau se vâră prin şuri are să vremuiască |
romanès |
Când iarna vrăbiile caută loc de aciuare pe sub streaşina casei, va fi ger |
romanès |
Dacǎ de Ziua Ursului picurǎ din streaşinǎ, / Nu le merge bine peste an albinelor |
romanès |
Cur Mundeis ais chapütschà, [/] ais la plövgia sün üsch chà |
romanx (retoromànic de Suïssa) |
Cur il Mot da set Mezdis ais chapütschà, [/] festin'e va a chà |
romanx (retoromànic de Suïssa) |
Scha'l Munt Baselgia ais chapütschà, [/] la plövgia sta davant la chà |
romanx (retoromànic de Suïssa) |
Se ao vale a névoa baixar, [/] vai pr'ò mar. [/] Mas se p'los montes se atrasa, [/] fica em casa |
portuguès |
Inverno em casa, depressa passa |
portuguès |
Por sol que faça, não deixes a capa em casa |
portuguès |
Natal em casa, Páscoa na praça |
portuguès |
Entà Martror, [/] er arair tà sa maison |
occità (aranès) |
Se l Bisbín al gh'a sü l capèll va mia fö da ca senza l'umbrell |
llombard de Suïssa |
Se San Xoán ven craro e maio pardo, da leira prá casa cantará o carro |
gallec |
Rubias ó mar, vellas a sollar; rubias ó río, vellas ó niño |
gallec |
Cando a serra se envolve na capa, non deixe-la túa casa |
gallec |
L'ajar di març al nete il beàrç |
friülà |
Cuant che lis âs si slontanin da li arnîs, si varà biel timp. [/] Se invèzit e restin dongie cjase, si pò sta sigûrs che al deventarà brut |
friülà |