|
Si pel desembre neva bé, eixampla el graner i el paller |
Catalan |
|
Si polo Nadal neva, todo se aleda |
Galician |
|
Si rompe con nevoa, bon sol se espera; se non, chove ou neva |
Galician |
|
Sole doppio in cielo [/] neve e gelo |
Italian |
|
S’il neige à la Saint-Onésime, [/] La récolte est à l’abîme |
French |
|
S’il neige en mars, [/] Gare aux vergers |
French |
|
S’il tonne encore en septembre [/] La neige sera haute |
French |
|
Tante nocciole, tanta neve |
Italian |
|
Tanto durasse la mala vicina [/] quanto dura la neve marzolina |
Italian |
|
Tiempo de nieves, tiempo alegre |
Castilian (Spanish) |
|
Toate lucrurile trebuie să fie la vremea lor, şi zăpada e bună, când vine la vremea ei |
Romanian |
|
Trebuie să te temi de vînt cu zăpadă |
Romanian |
|
Tronades a darrers d'octubre, any de neu |
Catalan |
|
Una nevada equivale a una estercolada |
Castilian (Spanish) |
|
Uno nevado [/] Vau pèr li terro uno femado |
Occitan |
|
Vent marí sobre gelada, | pluja o nevada |
Catalan |
|
Xiada de xaneiro, neve de febreiro, trebón de marzal, chuvia de abril e ventisca de maio, ano cabal che traio |
Galician |
|
Zăpada albă o udă cîinii |
Romanian |
|
Zăpada în Faur întăreşte semănăturile |
Romanian |
|
Zăpada îngraşă pământul |
Romanian |
