|
Cielo muy estrellado, pronto nublado |
castellano |
|
Cielo rojiento, o lluvia o viento |
castellano |
|
Cielo rosso, o acqua o vento o grandine |
italiano |
|
Dacă cerul se roşeşte la asfinţit şi trage mai mult a galben, e semn de ploaie |
rumano |
|
Dacă la luna nouă în seara următoare răsare mai jos pe cer decât în ziua de mai nainte, atunci e a ploaie |
rumano |
|
Dacă tună-n cer, să nu mai aibi teamă de ger |
rumano |
|
Día de san Bernabeu, está o sol no máis alto do ceu |
gallego |
|
Dous soulèu dins lou cèu [/] Marcon la frech e la nèu |
occitano |
|
El mestral en el cel | no deixa arrel |
catalán |
|
Els camps per sant Miquel | esperen aigua del cel |
catalán |
|
En tempo de vendima, auga do ceo mala, pero da fonte, boa |
gallego |
|
Gavines cap al cel, migjorn a la terra |
catalán |
|
În ziua de Anul Nou de se va roşi cerul spre răsărit, va fi an ploios |
rumano |
|
Les calors de Sant Miquel porten riquesa del cel |
catalán |
|
Les pluges de Sant Miquel mai no es queden al cel |
catalán |
|
Li plueio de sant Michèu [/] S’arrèston jamai au cèu |
occitano |
|
Né caldo, né gelo [/] rimasero in cielo |
italiano |
|
Né pioggia, né gelo [/] non resta mai in cielo |
italiano |
|
No te fíes en cielo estrellado, ni en gato que miaña |
castellano |
|
Per l’Advent l’aigua del cel té gust de mel |
catalán |
