|
Vânt de roadă, vânt de poame |
rumano |
|
Un settembre caldo e asciutto [/] maturare fa ogni frutto |
italiano |
|
Si le jour de sainte Claire, [/] La journée est chaude et claire, [/] Comptez sur les fruits à couteau, [/] A coup sûr ils seront beaux |
francés |
|
Se plòu lou jour de santo Ano, [/] Plòu un mes e 'no semano: [/] I'a lou fru dins l’avelano |
occitano |
|
Sant Francesc serè, any de fruita |
catalán |
|
Quando tuona sull’albero senza foglie [/] pochi frutti se ne coglie |
italiano |
|
Quand li calor duron, [/] Lis autoun s'amaduron |
occitano |
|
Quand il pleut le jour de Saint-Marc, [/] Il ne faut ni pouque ni sac |
francés |
|
Per San Luca o molle o asciutto, finisci la sementa e avrai buon frutto |
italiano |
|
Multă zăpadă — va fi roadă |
rumano |
|
Maggio soleggiato, frutta a buon mercato |
italiano |
|
Invierno que mucho hiela, cosecha de fruta espera |
castellano |
|
Gelée le soir de Saint-Urbain, [/] Anéantit fruits, pain et vin |
francés |
|
El març s'emporta la culpa | i l'abril s'emporta la fruita |
catalán |
|
Dacă în luna lui iuliu se schimbă adese ploaia cu senin cald, atunci mană roada în câmp |
rumano |
|
Dacă în august nu e căldură, atunci rămân fructele necoapte |
rumano |
|
Dacă a treia zi de Crăciun va ninge, atunci va fi rod bun |
rumano |
|
Auga e sol, para as froitas: lagarto; para as viñas, pulgón |
gallego |
|
Aubo claro à sant Vincèns, [/] Forço fru pèr tóuti gènt |
occitano |
|
A Noël grand vent, [/] Fruits abondants |
francés |
