|
Dacă plouă mult în postul Sf. Maria, înseamnă că la sfârşitul Câşlegilor de carne a nins mult |
Romanian |
|
Dacă se întâmplă să ningă la Ovedenie, va fi iarnă grea |
Romanian |
|
Dacă toamna găsim grăunţe multe în găurile de hârciogi, e semn de iarnă grea cu omăt |
Romanian |
|
De febrié [/] Lou nevié [/] Fai lou garbié |
Occitan |
|
De Tots Sants a Nadal, o ploure o nevar |
Catalan |
|
Décembre aux pieds blancs s’en vient : [/] An de neige est an de bien |
French |
|
Dende o quince ao vintedous as neves boas son |
Galician |
|
Des neiges avec bon hiver [/] Mettent bien du bien à couvert |
French |
|
Després de la gelada, ve la nevada |
Catalan |
|
Día de néboa bo día espera, se non chove ou neva |
Galician |
|
Día de neve, día alegre |
Galician |
|
Día de neve, víspera de sol |
Galician |
|
Día de niebla, buen día espera, si no llueve o nieva |
Castilian (Spanish) |
|
Día de San Nicolao, estache a neve de pao en pao, e si non, no chao |
Galician |
|
Día de San Nicolás[,] está la nieve de palo en palo, y si no, está en lo llano |
Castilian (Spanish) |
|
Dicembre nevoso, anno fruttuoso |
Italian |
|
Dopo la neve [/] buon tempo ne viene |
Italian |
|
Dopo la neve, buon tempo ne viene |
Italian |
|
Dous soulèu dins lou cèu [/] Marcon la frech e la nèu |
Occitan |
|
El día de la Candelaria, está el invierno fuera; pero si no ha nevado y quiere nevar, invierno por comenzar |
Castilian (Spanish) |
