Ano de seca, ano de seda |
Galician |
Ano seco tras mollado, garda a lan e vende ao fiado |
Galician |
Août sans pluie fait maigrir la vache |
French |
Arc-en-ciel du matin / Bonne femme mets tes vaches en chemin[;] / Arc-en-ciel du soir / Tu verras pleuvoir |
French |
Arreboles ao sol posto, meu caperuciño andará enxoito |
Galician |
Au jour de Saint-Boniface, [/] Toute boue s’efface |
French |
Au tèms que canto lou coucu, [/] Tant-lèu bagna, tant-lèu eissu |
Occitan |
Auga á entrada da lúa, ou moita ou ningunha |
Galician |
Auga de agosto e polvo de abril, fan tocalas huchas coma un tamboril |
Galician |
Autan qui sèche la rosée / Apporte la pluie en soirée |
French |
Boira húmeda suele traer la lluvia; pero si es con seca, todavía más seca |
Castilian (Spanish) |
Calda e umida l'estate, fredda e asciutta l'invernata |
Italian |
Când apare (iese) curcubeul, se face vreme frumoasǎ / se opreşte ploaia |
Romanian |
Când luna (crai nou) e cu cornurile în sus şi cu burduvul în jos, va fi secetă; dacă e cu burduvul în sus şi cu coarnele în jos, e a ploaie |
Romanian |
Cando canta o cuco, tan pronto mollado como enxoitado |
Galician |
Cando non chove en febreiro, non hai bo prado nin bo centeo |
Galician |
Cando non chove en febreiro, non hai bo prado nin bo lameiro |
Galician |
Cerco de luna nunca hinche laguna; cerco de sol, moja pastor |
Castilian (Spanish) |
Cerco de luna, navajo enjuga; cerco de sol, moja pastor |
Castilian (Spanish) |
Cerco de sol remoja al pastor; cerco de luna, o le moja o le enjuga |
Castilian (Spanish) |