|
Cuando la sierra se pone la capa, no dejes la tuya en casa |
Castilian (Spanish) |
|
Cuando Marzo vuelve el rabo, ni deja carnero encerrado, ni pastor enzamarrado |
Castilian (Spanish) |
|
Cum e ziua de Anul Nou, aşa va fi şi anul: bun sau rău |
Romanian |
|
D'aprile torna la vecchia al covile e la giovane non ci torna perché si vergogna |
Italian |
|
Dacă baba va fi bună la intrat, va fi rea la ieşit |
Romanian |
|
Dacă cântă lebedele iarna, acea iarnă va fi rea |
Romanian |
|
Dacǎ de Ziua Ursului (pe 2 februarie) îşi vede ursul umbra, / Iarna mai ţine şase sǎptǎmâni |
Romanian |
|
Dacă ianuarie e moale, atunci greul vine în februarie |
Romanian |
|
De geners n'hi ha haguts de bons; de febrers no gaires |
Catalan |
|
De va durdui (va tuna) înainte de Sân-Georgiu, vor umbla vremi tari peste vară |
Romanian |
|
Delle cere la giornata [/] ti dimostra la vernata, [/] se vedrai pioggia minuta [/] la vernata fia compiuta, [/] ma se vedi sole chiaro [/] marzo fia come gennaro |
Italian |
|
Desde o vinte en adiante o inverno xa é constante |
Galician |
|
Di marzo [/] ogni matto vada scalzo |
Italian |
|
Día pardo, día pesado |
Castilian (Spanish) |
|
Dicembre con rugiade, inverno con due spade |
Italian |
|
După vreme rea, şi senin |
Romanian |
|
El març s'emporta la culpa | i l'abril s'emporta la fruita |
Catalan |
|
Els bons dies de gener | enganyen l'home pel febrer |
Catalan |
|
En día ventoso, en ningún sitio hay reposo |
Castilian (Spanish) |
|
En febrero, un día malo y otro bueno |
Castilian (Spanish) |
